FREE CHILD - Programul de dezvoltare socială si emotională a copiilor

FREE CHILD este o serie de intalniri in care se construieste fericirea familiei pe o baza solida, incepand de la copii.

Principalul scop al programului este de a susține copiii în dezvoltarea social emoțională și intelectuală a acestora si de a sustine parintii in educatia si apropierea de copii. 

Programul este structurat pe 5 module a câte 120 minute (câte unul pe lună) și include gratuit fișe de lucru pentru părinți și copii, acasă, jocuri și exerciții pentru întreaga familie. Presupune participarea copiilor in grupe restranse pentru a facilita lucrul cu fiecare dintre ei. La primul modul se va face o evaluare a fiecarui copil iar la modulul final vor participa si parintii. 

      Modul 1 – Încrederea, include ca obiective de lucru:

  • acceptarea necondiționată de Sine
  • asumarea riscurilor
  • a fi independent

      Modul 2 – Perseverența, include ca obiective de lucru

  • pot să reușesc
  • depun efort
  • a lucra conștiincios

      Modul 3 – Înțelegerea, include ca obiective de lucru

  • a fi tolerant cu alte persoane
  • a gândi înainte de a acționa
  • a respecta regulile
  • responsabilitate socială

      Modul 4 – Rezistența, include ca obiective de lucru

  • a fi capabil să te calmezi și să te simți bine atunci când ești supărat
  • controlarea comportamentului când ești foarte supărat
  • a putea trece peste ceva ‘’rău’’ atunci când se întâmplă

       Modul 5 – Organizarea, include ca obiective de lucru

  • stabilirea scopurilor
  • planificarea timpului

Cele cinci abilităţi sociale şi emoţionale (cele Cinci fundamente) care vor fi dezvoltate  in fiecare modul la copii sunt:

Încredere înseamnă a şti că pot să reuşesc în multe domenii la grădiniţă. Presupune să nu îmi fie frică să fac greşeli sau să încerc ceva nou. Exemple de comportament sunt: a ridica mâna la grupă pentru a răspunde la o întrebare dificilă, a lucra independent fără a cere ajutorul educatoarei, a împărţi o idee nouă cu educatoarea sau grupa. Obiceiuri Mentale ce construiesc încrederea includ:

  • Acceptarea necondiţionată de sine - a nu avea o părere negativă despre tine când se întâmplă lucruri rele
  • Asumarea riscurilor – a considera că vei fi cât de bun poţi, fără a avea nevoie ca totul să fie perfect şi a nu-ţi fi frică să faci greşeli
  • A fi independent– a şti că, deşi este important să fii plăcut şi aprobat, nu putem mulţumi pe toată lumea tot timpul. Este important să susţii ceea ce crezi chiar dacă alţii nu sunt de acord.

Perseverenţa presupune a încerca din greu şi a nu renunţa uşor când realizezi sarcini şcolare pe care le consideri prea dificile sau plictisitoare. Comportamentul perseverent implică a continua să realizezi sarcini chiar şi atunci când acestea sunt foarte dificile, a nu fi distras de colegi, a verifica sarcinile pentu a vedea daca sunt greşeli. Obiceiurile mentale care contribuie la dezvoltarea tinerilor sunt:

  • Pot să reuşesc – a considera că vei avea mai mult succes în realizarea sarcinilor decât insucces
  • A depune efort – a considera că, cu cât depui mai mult efort, cu atât vei avea performanţe mai bune, iar succesul nu este determinat de factori externi ( norocul, sarcini uşoare), ci de factori interni ( efortul depus ).
  • A lucra din greu - a considera că pentru a obţine rezultate satisfăcătoare pe termen lung, uneori trebuie să faci lucruri neplăcute pe termen scurt.

Organizarea se referă la stabilirea scopurilor pentru nivelul performanţelor în arii specifice ale sarcinilor şcolare, planificarea eficientă a timpului, asigurarea resurselor necesare, urmărirea sarcinilor. Exemple de comportament organizat sunt următoarele: a te asigura că înţelegi instrucţiunile înainte de a-ţi începe temele, a avea cele necesare atunci când îţi începi temele, a avea un program de studiu sau un orar săptămânal, a planifica momentul în care urmează să îţi faci temele pentru a te asigura că ai suficient timp. Obiceiuri Mentale pozitive care îi ajută pe tineri să îşi dezvolte un comportament organizat includ:

  • Stabilirea scopurilor- a şti că stabilirea scopurilor te poate ajuta să realizezi cu succes sarcinile
  • Planificarea timpului – a te gândi cât timp îţi ia realizarea temelor şi planificarea timpului astfel încât să termini totul la timp

Înţelegerea înseamnă a lucra cooperativ cu profesorii şi colegii de grup, a rezolva probleme fără a te înfuria şi a urma regulile stabilite de grupă. Comportamentul de înţelegere implică următoarele: a oferi ajutor atunci când lucrezi în grup, a nu întrerupe, a aştepta până cineva termină de vorbit, a rezolva conflicte prin discuţie mai degrabă decât prin ceartă, respectarea regulilor grupei. Obiceiuri mentale pozitive care ajută la dezvoltarea comportamentului de înţelegere, a înţelegerii includ:

  • A fi tolerant cu alte persoane – a accepta că toţi oamenii pot la un moment dat să se comporte necuviincios faţă de alţii şi că nu are sens să judeci caracterul ( persoană bună, persoană rea) oamenilor pe baza diferenţelor sau pe baza acţiunilor lor.
  • A gândi înainte de acţiona – a te gândi, înainte de a acţiona la diferite lucruri pe care poţi să le faci, la posibilele consecinţe pentru acţiunile propuse şi a anticipa impactul acţiunilor proprii asupra emoţiilor altora atunci cănd te confrunţi cu probleme dificile
  • A respecta regulile – a şti că respectarea regulilor importante de la grădiniţă şi de acasăajută la protejarea drepturilor tuturor
  • Responsabilitate socială – înseamnă  a considera că este important să fii un bun cetăţean şi să construieşti o lume în care există corectitudine şi dreptate pentru toţi. Înseamnă a fi sensibil la sentimentele altora, a te comporta onest, a-i trata pe alţii – în special pe cei ce vin din medii diferite cu respect, a avea grijă şi a ajuta oamenii care au nevoie, a lucra pentru ajutarea mediului.

Rezistenţa ( cu sensul de calmare) înseamnă a reuşi să nu devii extrem de furios, deprimat sau îngrijorat când se întâmplă ceva „rău”. Înseamnă să fii capabil să te calmezi şi să faci să te simţi mai bine atunci când eşti foarte supărat. Înseamnă de asemenea, a-ţi controla comportamentul când eşti foarte supărat. Exemple de rezistenţă:

  • A rămâne calm şi controlat când cineva te tratează nedrept, fără consideraţie sau nerespectuos
  • A nu deveni deprimat atunci când greşeşti, nu înţelegi ceva, iei o notă mică sau când colegii te necăjesc sau te ignoră
  • A nu deveni extrem de îngrijorat atunci când doreşti să cunoşti o persoană nouă
  • A nu deveni extrem de agitat când vrei să te confrunţi şi să spui “Nu” cuiva care face presiuni asupra ta pentru a face ceva rău.

Obiceiuri Mentale negative care afectează negativ Rezistenţa

  • Evaluarea globală negativă – a considera că eşti fără valoare sau un ratat total atunci când ai fost respins sau nu ai obţinut un rezultat bun ( înlocuiţi cu acceptarea necondiţionată de sine)
  • Nevoia de a fi perfect – a considera că trebuie să ai succes sau să fii perfect în toate lucrurile importante pe care le faci şi că este oribil dacă nu este aşa (înlocuiţi cu asumarea riscurilor)
  • Nevoia de aprobare – înseamnă a considera că ai nevoie de oameni (prieteni, părinți, profesori) să aprobe ceea ce faci și că atunci când nu o fac, este cel mai rău lucru din lume (înlocuiți cu a fi independent)
  • Nu pot reuși – a considera că atunci când nu ai avut success la ceva important, nu ești bun la nimic și nu vei fi niciodată (înlocuiți cu pot să reușesc)
  • Nu trebuie să fiu deranjat – a considera că viața trebuie să fie întotdeauna distractivă și interesantă și că nu poți suporta când lucrurile sunt frustrante sau plictisitoare (înlocuiți cu a lucra din greu)
  • A fi intolerant față de alte persoane – a considera că oamenii ar trebui să se trateze întotdeauna corect și cu considerație (și să fie cum vrei tu) și că atunci când nu sunt, ei sunt nenorociți și ai dreptul să te răzbuni pe ei (înlocuiți cu a fi tolerant cu alte persoane)

In contrast cu ceea ce am descris mai sus, va prezentam si Cinci dizabilități social-emoționale (cele 5 Bariere), care impiedica evolutia spontana si naturala a copiilor. 

Stima de sine scăzută/Anxietatea înseamnă să te îngrijorezi prea mult dacă alte persoane nu te plac sau/și dacă nu vei reuși să îți realizezi sarcinile școlare așa cum dorești; devii foarte supărat dacă ceilalți te resping sau atunci când nu obții performanța pe care consideri că ar trebui să o ai (ex. primești o notă mică); ești deprimat când ești respins și/sau nu îți faci corect temele; s-ar putea ca de multe ori să amâni începerea temelor deoarece consideri că nu știi ce să faci sau cum să faci (caracteristică a perfecționismului). Obiceiuri Mentale negative care conduc la o stimă de sine negativă/anxietate includ:

  • Autoevaluare negativă – a considera că ești un ratat total când ai fost respins și/sau nu ai atins performanțe bune
  • Nevoia de a fi perfect – a considera că ai nevoie de succes în orice lucru important pentru tine și că este oribil când nu este așa
  • Nevoia de aprobare – a considera că ai nevoie de oameni (părinți, profesori sau colegi) care să te aprobe în tot ceea ce faci și că atunci când nu o fac, este cel mai rău lucru din lume
  • Nu pot reuși (pesimistul) – a considera că atunci când nu ai avut succes la ceva important, nu ești bun la nimic și nu vei fi niciodată și că ești o persoană neajutorată.

Evitarea responsabilității presupune că amâni realizarea sarcinilor plăcute și a celor neplăcute pentru că sunt frustrante, plictisitoare sau grele; renunți ușor în a continua diverse sarcini atunci când le consideri a fi dificile sau plictisitoare; te grăbești să finalizezi temele pentru a putea face lucruri distractive; îți petreci foarte mult timp distrându-te chiar și atunci când ai foarte multe lucruri de făcut. Obiceiuri Mentale negative asociate cu evitarea responsabilităților sunt următoarele:

  • Nu trebuie să fiu deranjat – a considera că viața trebuie să fie întotdeauna distractivă și interesantă și că nu poți suporta când lucrurile sunt frustrante sau plictisitoare
  • Renunțarea (numită și locus de control extern pentru învățare) – a considera că nu ai control asupra lucrurilor care ți se întâmplă (bune sau rele) și că nu are rost să încerci să faci ceva deoarece nu vei avea niciodată succes.

Dezorganizarea generală înseamnă că nu ți-ai stabilit un scop anume în funcție de care să îți organizezi timpul; nu ai niciun scop de a obține performanțe într-un anumit domeniu; nu știi când trebuie să realizezi anumite sarcini importante și care sunt pașii pe care trebuie să îi urmezi pentru a îndeplini acele sarcini; nu îți planifici lucrurile importante pe care trebuie să le faci (nu știi să îți stabilești prioritățile). Obiceiuri Mentale negative asociate cu dezorganizarea sunt:

  • A nu avea obiective – a considera că este fără rost să îți stabilești anumite obiective referitoare la succesul tău într-un anumit domeniu
  • Slabă planificare a timpului – a considera că nu are nici un sens să îți planifici timpul; a crede că lucrurile se vor soluționa într-un fel sau altul; a amâna până în ultimul moment o sarcină care este plictisitoare sau neplăcută.

Comportamentele inadecvate guvernate de furie care presupun faptul că nu respecți regulile importante de acasă sau de la grădiniță chiar dacă se ajunge la distrugerea proprietății sau rănirea altor persoane; ai un comportament deviant față de persoanele care au o anumită autoritate; îți pierzi cumpătul atunci când te confrunți cu persoane care nu te lasă să obții ceea ce vrei. Obiceiuri Mentale negative asociate cu comportamentele inadecvate și furia includ:

  • A fi intolerant față de alte persoane – a considera că oamenii ar trebui să te trateze întotdeauna corect și cu considerație (și să fie cum vrei tu) și că atunci când nu sunt, nu poți să suporți și îi consideri a fi răi în totalitate.
  • A acționa fără a gândi (acest obicei mental poate fi definit ca fiind lipsa reflectării asupra altor modalități de soluționare a conflictelor interpesonale, asupra consecințelor pe care le au diferite acțiuni precum și asupra modului în care cineva se poate simți ca urmare a faptului că tu ai ales să te comporți într-un anumit fel) a considera că dacă cineva te tratează rău nu ai altă opțiune decât de a-l trata și tu la rândul tău la fel
  • A fi intolerant față de limite – a considera că poți să faci ceea ce vrei și că nimeni nu ar trebui să îți spună ceea ce trebuie să faci, iar atunci când ai de urmat niște reguli nu poți tolera acest lucru.

Iresponsabilitate socială – a considera că trebuie să fii preocupat doar în legătură cu ceea ce ți se întâmplă și că nu este important să fii un bun cetățean și să contribui la ajutorarea comunității din care faci parte. Înseamnă, de asemenea, că nu rebuie să fii sensibil la sentimentele altora, să te comporți onest și să-i tratezi pe alții – în special pe cei ce vin din medii diferite – cu respect, a avea grijă și a ajuta oamenii care au nevoie.

Pentru înscrieri sunați la 0741 093131 sau e-mail pe adresa contact@icscc.ro.

Primul modul la București - 14 martie 2015

 

 

Adaugă comentariu nou

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Înscrie-te la acest eveniment