Despre apreciere si cei trei purcelusi

madalina_belcescu_foto_0.jpgDespre apreciere și cei trei purceluși
by psihoterapeut în supervizare Mădălina Belcescu

Există unele momente când ai impresia că ai căzut și nu te mai poți ridica, pentru că pur și simplu cineva din jurul tău „ a dat cu tine de pământ” într-un mod care a anulat tot ce știai tu despre tine și despre valoarea ta personală, de parcă brusc ai devenit unul din cei trei purceluși, însă ești cel cu casa de paie și în fața lupului nu ai nici o șansă.

Teoria spune că lucrul acesta s-a putut întâmpla pentru că tu însăți nu ești conștient(ă) de valoarea ta personală și deci, nefiind sigur(ă) de ce te definește pe tine ca persoană, ai permis unui alt om din jurul tău să invalideze toate calitățile tale. Ce anume îl poate face pe un alt om din jurul tău să emane o asemenea furie, va rămâne subiectul unei alte discuții.

Pentru că acum e important să știi cum ieși din groapa vulnerabilității, în care ai permis să fii aruncat. Li se întâmplă și celor mai experimentați dintre noi să ajungă acolo și să nu mai știe cum să iasă. Ai putea avea impresia că ar trebui să știi mai bine care sunt atributele care te definesc pe tine ca persoană și că nu ai nevoie de aprobarea sau validarea celor din jurul tău. Dar noi cu toții facem parte dintr-un sistem de relații umane care ne modelează pe parcursul timpului. Și am putea la vârsta adultă să dăm vina pe părinții noștri că nu au știut să ne învețe mai bine, sau să ne revoltăm pe copilul din noi că încă mai are nevoie de aprobare, dar la ce ne-ar folosi acum?

Da, deseori avem nevoie ca cei din jurul nostru să ne valideze și e flatant să fii apreciat. A ne dezice cu totul de aprobarea celor din jur, e imposibil. Așa că atunci când simți că nu mai poți, pentru că cineva a anulat tot piedestalul pe care ți l-ai construit, cheamă un prieten să îți amintească toate lucrurile bune pe care tu nu ți le poți aminti acum despre tine. Pentru că ele există în continuare, ele sunt tot acolo, chiar dacă nu poți tu să le vezi pentru că ești orbit de tristețe sau de furie. Și dă-i voie omului din tine să fie furios sau trist, dar nu îl lăsa să fie veșnic furios sau trist. Dacă rămâi așa, e posibil să nu mai vezi nici tu lucrurile bune din oamenii din jurul tău și să nu le mai poți reflecta către ei. Până la urmă, toată lumea are nevoie de apreciere și validare.

Așa că amintește-ți de modul în care se luminează fața partenerului sau a copilului tău atunci când primește o apreciere despre propria persoană. N-o fă în mod gratuit, reflectă-le oamenilor din jurul tău aprecierile tale reale legate de persoana lor, pentru că doar acestea sunt încărcate cu energie pozitivă. Iar dacă faci acest lucru, această energie se va întoarce către tine.

Asta nu înseamnă că vei deveni brusc purcelușul cu casă de cărămizi pe care nu o va dărâma nimeni niciodată, ci că vei avea întotdeauna la cine să apelezi ca să te ajute la reconstrucția ei. Iar dacă nu găsești pe nimeni disponibil în acele momente în care te simți vulnerabil, amintește-ți că mereu este un terapeut disponibil pentru tine.

Cu drag,

Mădălina Belcescu

Psihoterapeut de familie şi cuplu sub supervizare

http://www.gammainstitute.ro/ro/sanatate/servicii-psihologie

Tags

psiholog bun
valoare
subiect
siguranta
experiment
apreciere

Add new comment