Categorii

Fermitatea in relatie cu copiii

1_1.jpgFermitatea în relație cu copiii
by psih. Raluca Ferchiu

Aud foarte mulți părinți, fie dintre cei care vin în terapie, fie din alte medii, că și-ar dori ca mesajele pe care le transmit copiilor lor să fie auzite, dar mai ales, ascultate. Adică cel mic să înțeleagă mesajul pe care părintele îl transmite și să se comporte ca atare. Dar mulți copii se comportă de parcă părinții nu au spus acel lucru sau de parcă ”le-a intrat pe o ureche și le-a ieșit pe cealaltă”. Ce au aceste situații în comun? Fermitatea în transmiterea mesajului către copil este unul dintre factorii cei mai importanți care determină dacă copilul face respectivul comportament cerut sau nu, iar această fermitate este o abilitate de comunicare pe care părinții au nevoie să și-o dezvolte, dacă doresc ca copiii lor să înțeleagă și să urmeze cele transmise.

Timpul si schimbarea

time-travel-calatoria_in_timp3.gifTimpul și schimbarea

N-a existat niciodată vreo definiție corespunzătoare, vreo metaforă clară sau măcar vreo imagine fizică potrivită a ceea ce este timpul. Cel mai adecvat lucru pe care îl putem spune în ceea ce privește observarea timpului este observarea a ceea ce budiștii numesc ”a fi timpul”. Cea mai apropiată descriere pe care o pot face acestei experiențe este folosind cuvântul ”aici”.

Exercitiul saptamanii – Infrunta frica!

freedom-of-fear.jpgExercitiul săptămânii – Înfruntă frica!
by psih. Lavinia Gîtlan

Cu toții am trăit stări de frică încă din copilăria mică, când lipsa persoanei de care eram atașați emoțional lipsea din aria noastră vizuală sau când trebuia să mergem într-un loc necunoscut. Treptat, această stare de frică a început să contureze multe din experiențele și trăirile interioare. Decizii, stări psihice, prietenii sau relații, orice domeniu din viața ta este atins de acest nivel emoțional și felul în care  îl trăiești este transmis mai departe, copiilor tăi.

 

Pana cand ne vom reintalni...

foto_articol_luiza.jpgPână când ne vom reîntâlni...
by psih. Luiza Brînză

Când un copil părăsește această lume înainte de a se naște sau recent după naștere, părinții trăiesc o stare emoțională dificilă și greu de descris în cuvinte: să își ia rămas bun de la un suflet atât de puțin cunoscut. Să accepte că o viață s-a încheiat înaine de a începe sau care abia începuse. Plecarea unui copil din lumea pământeană determină trăiri intense de durere sufletească ce depășesc simptomele obișnuite ale durerii — șocul emoțional te poate arunca într-o perioadă de negare a evenimentului, a morții copilului. Frustrarea, furia, stările depresive sunt de așteptat. Ai putea să te suprinzi, să nu te mai recunoști, cu toate că ești o persoană implicată și îi iubești pe ceilalți, este o perioadă în care nu îți mai pasă de nimic din ceea ce se întâmplă în afară și nici de altcineva. Da, este o perioadă în care simți că doar supraviețuiești.

Un exercitiu de antrenament al memoriei

poza_articol_dm_3.jpgUn exercițiu de antrenament al memoriei
by psih. Diana Muntean

Memoria este failibilă și modificabilă. Ea nu seamănă cu o peliculă de film în care imaginile înregistrate pot fi reluate de nenumărate ori și în care regăsim detalii sau cadre înregistrate cu precizie, pe care le putem analiza ulterior sau folosi ca amorse pentru re-amintire exactă. Memoria umană este fragilă, amintirile se modifică în timp, emoțiile dau coloratură și măresc sau scad capacitatea de stocare și reactualizare, impresiile se pot intensifica în funcție de zonele asupra cărora insistăm atunci când prelucrăm materialul mnezic. 

Exercitiul saptamanii: Ofera-ti dreptul de a gresi

perfectionist.jpgExercițiul săptămânii: Oferă-ți dreptul de a greși
by psih. Raluca Ferchiu

De multe ori, probabil că ți s-a întâmplat să te blamezi pentru cea mai mică greșeală sau să te supraturezi pentru a rezolva o problemă până în cele mai mici amănunte. Dar de câte ori te-ai întrebat de ce faci asta, ale cui sunt standardele înalte și cine/cum te evaluează pentru ceea ce faci, spui sau pentru modul în care acționezi? Pentru că nu întotdeauna ai motivația internă de a face lucrurile perfect; programul pefecțiunii te fură într-atât, încât nu mai stai să te observi, să analizezi dacă ceea ce faci, faci pentru că așa îți dorești cu adevărat sau e rezultatul unei cerințe din afara ta. Ceea ce mintea îți spune este doar că orice ai face, nu ai voie să greșești, pentru că....(și urmează consecința pe care ai interiorizat-o ca fiind adevărată indiferent de situație). 

Intalneste-ti destinul

poza_art_lav.jpgÎntâlneşte-ţi destinul
by psih. Lavinia Gîtlan

Mă apropii cu paşi mici, dar repezi, de frumoasa vârstă de 30 de ani. Şi mă face să mă gândesc din ce în ce mai intens la rolul meu pe frumoasa planetă albastră. Rol, scop, misiune, destin, sensul vieții… nici nu ştiu în ce categorie să includ gândurile mele. Mintea mea le vrea puse într-o ordine bine stabilită, ca să ştie ce cutie mai deschide atunci când are nevoie de un răspuns. E ca şi cum ai avea o cutie pe care scrie „în caz că uiţi cine eşti”. O cutie însă nu îţi poate oferi prea multe opţiuni, indiferent de dimensiunile ei, aşa e?

 

Ne plictisim pentru ca am uitat sa ne jucam: Ce ne transmit copiii prin joc

children_playing.jpgNe plictisim pentru că am uitat să ne jucăm: Ce ne transmit copiii prin joc
by psih. Florina Pascariu

V-ați  întrebat vreodată de ce oamenii mari se plictisesc și copiii niciodată? Să vă dau un exemplu: dacă un adult are de învățat ceva nou, fie că este pentru serviciu, fie că este o limbă străină pentru școală sau pur și simplu ceva pentru el, învățarea devine serioasă. ”Acum sunt serios, trebuie să mă apuc de învățat și o să îmi ia ceva timp.” Drept urmare, învățarea limbii străine devine o problemă ce se transformă în chin. Pe când la copii e mult mai simplu. De multe ori ni se întâmplă să învățăm de la ei. 

Lumea vazuta din umbra - anxietatea sociala

poza_3.jpgLumea văzută din umbră - anxietatea socială
by Diana Muntean, psiholog clinician autonom

Afectând 7-14% din populația țărilor civilizate, anxietatea socială este a treia mare cauză a patologiilor psihice, după depresie și alcoolism. Această frică de a interacționa cu ceilalți oameni este debilitantă, restrictivă și se poate croniciza.  Lumea și oamenii sunt văzuți din umbră, printr-un soi de "bulă" ne-protectivă, aparent inofensivă, dar care ne privează de bucuriile și experiențele pe care le poate aduce socializarea.

 

Bobocul urias – poveste terapeutica

837695794301f6b91f22d15f9b9e16eface324e4_hq.jpgBobocul uriaș – poveste terapeutică

”Odată, în curtea unei ferme, a ieșit dintr-un ou de rață un boboc cu totul deosebit. Când îți imaginezi un boboc, te gândești la ceva mic, fragil, gingaș. Dar bobocul nostru se născuse uriaș, pur și simplu era supradimensionat, cu mult mai mare decât bobocii de vârsta lui. Avea ciocul lat, un gât lung și aripile mari. Nu era deloc mic și delicat. Se mișca greoi de colo colo, măcăind tare. Cel mai neplăcut lucru era că nu-și cunoștea părinții. Apăruse dintr-un ou pus la clocitoarea electrică. De fapt, bobocul abia ieșit din ou era încă mic, pentru că avea puf galben peste tot și nici o pană nu-i crescuse încă. Din cauza asta, noaptea îi era tare frig. Ziua nu avea pe nimeni să-i ia apărarea. Ceilalți îl ciocăneau în cap și îl alungau de la farfuria cu mâncare. Puii de prin curte râdeau de el, îi găseau tot felul de porecle, pentru că li se părea cu totul diferit de alți boboci.

50 de intrebari pentru copilul tau

dreaming-810x540.jpg50 de întrebări pentru copilul tău
by psih. Raluca Ferchiu

Copiii pun o mulțime de întrebări, uneori în mod repetitiv, iar în majoritatea timpului, încercăm să le răspundem pentru a nu-i lăsa fără răspunsuri. Studiile arată că un copil își pune zilnic peste 300 de întrebări, așa că este nerealist să ne imaginăm că am putea să le răspundem la toate. Dar ce-ar fi dacă am face un joc în care să schimbăm rolurile? În care să le punem noi întrebări? Acest lucru îi ajută să-și dezvolte imaginația, să-și păstreze mintea deschisă cât mai multor posibilități și soluții și, bineînțeles, contribuie în mod semnificativ la relația părinte-copil. 

Ne bucuram de vacanta! Atelier de creatie, miscare si terapie prin joc

poster_atelier_copii.jpgNe bucurăm de vacanță! Atelier de creație, mișcare și terapie prin joc
by psiholog Florina Gabriela Pascariu

Joi, 13 iulie 2017, invităm copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani, la un atelier de creație și mișcare special conceput pentru ei. Acest atelier are rolul de a îmbina creativitatea cu mișcarea, fiecare copil putându-se exprima în felul său unic. Scopul acestui atelier este de a crește încrederea în sine și de a experimenta anumite emoții prin joc. Ne vom simți liberi, vom crea propriile măști, vom dansa și ne vom juca. Vă așteptăm cu drag și cu multe surprize!

De ce să participe copilul tău la acest workshop?

  • își îmbunătățește starea emoțională prin activități de creștere a încrederii în sine;
  • experimentează emoții diferite, conștientizându-le;
  • își dezvoltă abilitățile de comunicare cu cei din jur;
  • participă la activități educativ-recreative într-un mediu securizant, putându-și exprima întregul potențial de care dispune;
  •  se recreează și își face noi prieteni;
  • își dezvoltă creativitatea, folosindu-și cât mai multe simțuri, prin desfășurarea unor activități diverse (pictură, desen, dans și joc etc).

Workshop  susţinut de psih. Florina Gabriela Pascariu
GAMMA KIDS by GAMMA Institute

https://www.gammainstitute.ro/ro/sanatate/servicii-psihologie

Când?
Joi, 13 iulie 2017, ora 17:30-19:00

Unde?
Gamma Institute, Iași, Șoseaua Nicolina, nr. 1, bl. 928B, sc. A, et. 1, ap. 1, interfon 01

Investiţie: 50 Ron. Participarea la workshop se face în ordinea înscrierii și a confirmării prezenței.

Înscriere: Completează formularul de înscriere (https://www.scoalasistemica.ro/inscriere-evenimente-ssf), specificând denumirea evenimentului, numele și vârsta copilului care va participa.

Natura din oras

poza_articol_luiza_1.jpgNatura din oraș
by psih. Luiza Brînză

Natura poate fi aliatul perfect și la îndemâna oricui în obținerea stării de liniște, echilibru, well-being. Stresul zilnic este creat și menținut de orașele cu străzi aglomerate și clădiri masive. Un program de lucru încărcat, cu termene limită, viața de zi cu zi cu implicații și aplicații digitale dintre cele mai diverse determină un ritm de viață ”la minut”.

În cadrul unui experiment recent realizat în Japonia, participanții, pentru a se relaxa, au fost împărțiți în două categorii: o grupă a fost rugată să meargă într-o pădure, cealaltă să meargă prin oraș. Plimbările au avut aceeași dificultate și lungime.  În acest timp, ritmul și tensiunea arterială erau măsurate. La final, participanții au fost rugați să completeze un chestionar cu privire la starea de spirit, nivelul de stres, dar și alte măsurători  psihologice.

Clubul părinților GAMMA – Pe tine cu ce te provoacă rolul de părinte?

poster_clubul_parintilor_0.jpgClubul părinților GAMMA – Pe tine cu ce te provoacă rolul de părinte?
by psih. Raluca Ferchiu

Cu siguranță, să fii părinte nu este întotdeauna așa cum ți-ai imaginat – poate uneori e mai ușor decât credeai, iar alteori e mult mai provocator; sunt multe situații în care ritmul de dezvoltare al copilului tău nu se pliază pe ritmul tău de viață sau nu se sincronizează cu planurile voastre inițiale ca familie, poate că uneori te simți copleșit de rapiditatea cu care copilul tău face anumite achiziții și de nevoia de a-ți adapta stilul parental la aceste schimbări. Poate că îți faci griji că numai tu ai aceste probleme, dar toți părinții trec prin aproape aceleași provocări, aceleași întrebări, aceleași griji. Și poate că împărtășind trăirile tale cu alți părinți, îți poți exprima emoțiile, poți afla informații despre cum să abordezi anumite situații problematice și poți lua contact cu idei noi pe care alți părinți le-au aplicat și care au funcționat.

Pages