Adaugă comentariu nou

Radacinile copilului meu - sau despre „datoria” de a respecta valorile, credintele si mostenirile emotionale ale familiei

18051876_1933366963549306_188820737_n_0.jpg

Radacinile copilului meu - sau despre „datoria” de a respecta valorile, credintele si mostenirile emotionale ale familiei
by psih. Lavinia Gîtlan și psih. Adrian Stogrea

Mulți dintre noi am avut cel puțin un moment stop-cadru în care am realizat că retrăim o experiență din copilărie, una din cele pe care ne-am promis solemn că nu o vom trăi niciodată ca și adulți. Că acționăm, vorbim, gândim și simțim exact în modul în care ne-am jurat că nu o vom face niciodată. Ca și cum întreaga noastră ființă se află sub efectul unui resort profund și implacabil de puternic, al cărui mecanism este dincolo de orice posibilitate de control și dincolo de orice influență a propriei voințe.

Poate te regăsești în situația în care orice tentativă de a face un singur pas în afara rolurilor rigide trasate de multe generații, este prompt și energic taxată de ceilalți membri ai familiei, fie că e vorba de cea de origine sau de cea actuală. Iar presiunea (eventual manipularea) emoțională, venită din partea celor care se așteaptă să păstrezi cu sfințenie vechea și tocita interacțiune relațională, duce adesea la o adâncă reactivitate. Conflictul dintre simțul datoriei față de cei dragi pe de o parte și impulsul natural de libertate interioară al sufletului tău care tânjește spre alte forme de exprimare a forței creatoare pe de altă parte, poate genera sentimentul unei misiuni imposibile.

Mintea, alimentată de răbufniri de emoții venite din răni adânc îngropate, vede ca singure opțiuni doar extremele. Submisia totală vechiului rol ce pare a ține în echilibru întregul sistem familial alternează cu momente de dat cu basca de pământ, când singura soluția pare respingerea totală a pachetului de valori și credințe primit de acasă, eventual garnisit cu o îndepărtare fizică de sursa durerii. Prima opțiune are ca efect multă frustrare, a doua un munte de vinovăție care crește direct proporțional cu distanța fizică și emoțională. De fapt, sunt cele două fețe ale aceleiași monede, ale aceleiași soluții disfuncționale.

Ființa umană poate da dovadă de o creativitate fără limite în a continua și justifica alegeri și comportamente fără sens. Doar că ceva adânc in interiorul nostru pare a avea drept de veto asupra continuării aceluiași scenariu dezastruos. Nu există un teren mai potrivit pentru aducerea la suprafață a conflictelor vechi decât relațiile de cuplu, la care se adaugă ulterior cele cu propriii copii. Toate schemele zidite în subconștient ies la lumină cu o forță incredibilă și generatoare de multă suferință.

Adesea, acesta este momentul când realizăm că ceva ne dă cu virgulă și începem să căutăm răspunsuri la întrebările care le-am purtat tot timpul în interiorul nostru. Când durerea depășeșete ca intensitate frica de ce am putea afla despre noi înșine, apare impulsul sănătos de a spune ce trăim cu adevărat. Erupe dorința de a vorbi cu cei cu care am evitat poate toată viața. Primele tentative pot fi extrem de dureroase de ambele părți, ca și cum ai smulge un bandaj de pe o rană veche și profundă. Trăirile sunt atât de intense, respingerea atât de puternică, încât senzația este că totul este în zadar. Astfel de experiențe te pot duce la concluzia amară că nu e nimic de făcut și că nu există vreo soluție pentru cazul tău „special”.

Este cel mai potrivit moment de a porni un proces interior autentic, ghidat de cineva care a parcurs același drum. Poate fi o călătorie lungă și grea pe alocuri, dar la sfârșitul ei să găsești răspunsuri, echilibru și liniște, bucuria de a trăi și de a relaționa din libertate și nu din sacrificiu sau din datorie. Este starea din care poți alege conștient ce păstrezi din moștenirea familiei, care este modelul pe care dorești să îl dai mai departe. Este bucuria de a trăi o conexiune cu predecesorii bazată pe respect, recunoștință și iubire, de a experimenta liber și responsabil propria forță creatoare, punând astfel baza moștenirii pe care vrei să o lași în urmă.

Dacă ai rezonat cu aceste rânduri, te invităm să faci câțiva pași împreună cu noi, începând de joi, 4 mai ora 18.00, în cadrul workshopului “Rădăcinile copilului meu”.

Cu mult drag și inimă deschisă,
Psihoterapeuți de familie și cuplu Lavinia Gîtlan și Adrian Stogrea

https://www.gammainstitute.ro/ro/blog/radacinile-copilului-meu-un-worksh...

Tags

psiholog bun in iasi
psihoterapie
Gamma Institute
gamma clinic psychology
mostenire
emotional
familie