Martie 2016

A cui e viata asta?

cojan_mihaela_2.jpgA cui e viaţa asta?
by  psihoterapeut sub supervizare Mihaela Cojan

Sunt momente în viaţă când ne dăm seama că lucrurile nu sunt aşa cum ne-am dorit. Că nu avem casa pe care am visat-o, serviciul ideal, partenerul atent şi iubitor sau banii care să ne permită să facem ce vrem. Primul impuls este să ne plângem şi să dăm vina pe alţii şi pe soartă. N-am avut noroc, nu m-au apreciat, nu ştie să mă iubească, mi-au pus piedici, asta-i viaţa, nu poţi să le ai pe toate, unii sunt mai norocoşi, şi aşa mai departe. Invariabil, prima noastră reacţie este să căutam vinovaţi în exterior. Destul de puţini sunt cei care îşi fac din start „mea culpa”, care încep analiza de la ei, de la contribuţia pe care o au ei la situaţia în care au ajuns. Şi atunci când o fac, o fac cu atâta autocritică şi autoblamare încât renunţă repede la a aprofunda lucrurile, fiind copleşiţi de sentimentul de vină şi neputinţă. Dar dacă am alege o altă cale: cea a compasiunii şi a iubirii de sine ? Iar dacă mai adăugăm la acestea încrederea în noi şi în puterea noastra, a fiecăruia, de a schimba lucrurile, perspectiva se poate schimba radical. 

Iubeste-te, Femeie!

fas4_0.jpgIubește-te, Femeie!
by Psihoterapeut Livia Băețica

Poate mai mult decât în alte zile, de 8 martie noi, femeile, ne așteptăm să fim tratate într-un mod mai special de către bărbați. Există un model social de a sărbători zile precum Sfântul Valentin sau Ziua femeii, și care ne setează așteptările pe care le avem de la bărbați și în special de la iubit sau soț: să ne aducă flori și bomboane de ciocolată în formă de inimioare, să ne invite în oraș, să luăm masa la un restaurant.

Am văzut o bătrânică în această zi care stătea pe o bancă în parc, iar chipul ei brăzdat de trecerea anilor era luminat de seninătate și blândețe. Oare ea cum o fi sărbătorit această zi? Ei i-a dat cineva flori sau i-a spus o vorbă bună, un compliment? Zâmbetul de pe fața ei îmi spune că, de fapt, lucrurile astea nici nu-s importante ca sufletul ei să fie plin de o bucurie calmă, așezată.

 

Femeie si Barbat

mada_articol.jpgFemeie și Bărbat
by psihoterapeut în supervizare Mădălina Belcescu

Azi sărbătorim Ziua Internațională a Femeii. Nu știu câți dintre voi știu că e o celebrare internațională de puțin timp, că e o sărbătoare care a pornit de la vecinii ruși și că a luat naștere cam în același timp cu revoluția comunistă care a înlăturat de la putere monarhii ruși – țarii de atunci.

Cam tot pe atunci, adică cu aproape 100 de ani în urmă, au început femeile să obțină drept de vot, adică dreptul de a avea aceeași putere de decizie ca și bărbații de lângă ele. De atunci și până acum, legislația a ajuns să creioneze ceea ce numim azi „egalitatea de gen”. Fie că ne place sau nu, această egalitate de gen a trebuit să fie obținută prin luptă, efort și deseori prin revoltă. Dar nu o revoltă împotriva bărbaților, sau nu numai împotriva lor, ci mai ales o revoltă interioară. 

Alege povestea pe care vrei s-o traiesti impreuna cu copilul tau!

ralu.jpgAlege povestea pe care vrei s-o trăieşti împreună cu copilul tău!
by psihoterapeut sub supervizare Raluca Ferchiu

Ca părinte, cu siguranță îți dorești să-i transmiți copilului tău învățături și o educație care să-l ajute să fie fericit și să fie mereu de partea lui. Dar ce înseamnă acest lucru? Cum faci astfel încât să-i transmiți o educație și principii de viață sănătoase, dar în același timp, să-l ajuți să-și păstreze încrederea, inocența și personalitatea, precum și dorința de a-și urma visele?

În primul rând, a-ți urma visele este o alegere, deci poate că primul lucru pe care ar trebui să-l perceapă un copil este că alegerea stă în puterea lui. O alegere între diferite povești pe care ți le spui zilnic și pe care i le spui zilnic și copilului tău. Sunt povești despre fericire sau despre suferință, despre dreptate sau nedreptate, sunt povești în care joci rolul principal sau povești în care ți-ai dori să fii personajul principal, dar e altcineva în locul tău. Creăm în fiecare zi povești despre noi sau cu noi, pe care le credem atât de mult, încât ne identificăm cu povestea, transformând-o în realitatea noastră de zi cu zi.

Tanar si ne…vinovat 1

ady_senin.jpgTânăr și ne…vinovat 1
by psihoterapeut sub supervizare Adrian Stogrea

Încep astăzi un serial al cărui erou principal este vinovăția, despre care cred acum că este cel mai important personaj în telenovela vieții noastre. Nu am pretenția de a surclasa ca număr de episoade celebrul soap difuzat de PRO TV vreme de aproximativ jumatate din viata mea, dar cred că este subiectul care merită o atenție specială.

Am trăit în ultimele luni o serie de procese interioare, parcă mai intense ca niciodată, care au dat naștere unor conștientizări personale adânci, cu siguranță mult mai  profunde și mai vibrante decât obișnuitele înțelegeri mentale. De fapt au recalibrat și au reașezat experiențe intense trăite cu ani în urmă, în perioada de început a căutărilor și întrebărilor personale, când experimentarea diverselor stări de conștiință părea a-mi satisface dorința de cunoaștere dar și de teribilism. Asta până m-a lovit trenul (subconștientului) și m-am prins că nu-i chiar o idée bună să te joci prin triaj. Am avut nevoie de mai mult de 1 an, cu  multiple abordări terapeutice, pentru a reașeza piesele puzzle-ului mental puternic zdruncit de contactul cu tenebrele subconștientului.