Adaugă comentariu nou

Nu pot sa cred ce mi se intimpla de ceva timp.Nu am avut teama de nimic si de nimeni,nu m-au speriat oamenii sau valorile,n-am stiut ce-i oboaeala,n-am apelat la ajutorul nimanui in peroblemele vietii,de mama,de familista,de munca si iata ca a venit un timp cind,pentru a sta pe linia de plutire fac eforturi mari pentru a munci si anu trezi vreo banuiala celor din jurul meu cu exceptia familiei care ma protejaza si ma sustin.As face orice sa uit tot prin ce trec si sa-mi regasesc traiectoria de la care am deviat putin.Cum as putea oare?Ar putea sa ma ajute cineva?Poate ca nu e prea tirziu ,zic eu dar, nu stiu ce zice specialistul.Cu mult drag si mult respect pentru cei ce vor avea suflet de a-mi reda veselia si bunatatea ce ma caracteriza!!!