Ianuarie 2018

Poveste terapeutica: Patru berze

psihologie_gamma_iasi.jpgPoveste terapeutică: Patru berze

”Într-o luncă însorită, trăiau patru berze. Adesea le puteai vedea împreună, pentru că se plimbau toată ziua printre ierburi să prindă broaște sau insecte, cu ciocul lor lung și portocaliu. Toamna făceau împreună călătorii lungi în țările calde, unde se fereau de gerul iernii, iar primăvara se întorceau, zburând împreună pe același drum.

Deși păreau că seamănă perfect cu cu alta, încât le puteai chiar confunda, berzele se deosebeau foarte mult între ele, pentru că vedeau lumea care le înconjura cu totul diferit prin ochii lor de pasăre.

Familia pe axa timpului

img-20180124-wa0004.jpgFamilia pe axa timpului
by psih. Raluca Ferchiu

Din ce în ce mai des mă întreb cum ar fi lumea, viața de zi cu zi, dacă am fi cu adevărat prezenți în viața noastră și a celor din jurul nostru, dacă ne-am conecta cu noi înșine și cu ceilalți, dacă ne-am pune mai des întrebări despre evoluția noastră și dacă am căuta cu mai mare ardoare, răspunsurile. Mă întreb ce am avea nevoie să știm pentru a fi atenți la modul în care ne trăim viața. Sunt psihoterapeut de familie și rolul acesta mă pune în poziția de a reflecta, de a analiza și de a observa interacțiunea dintre oameni, conexiunea și modul în care evoluează unii alături de alții, în familie. Și ce observ? Din ce în ce mai multe familii în care membrii se luptă unul alături de celălalt pentru a trece de dificultățile pe care le întâmpină, dar uită să se uite unul la celălalt și să se ia de mână pentru a face trecerea mai ușoară. Familii în care oamenii tânjesc unii după ceilalți, dar nu au curajul de a-și exprima vulnerabilitatea și de a cere ajutor celor cu care, de fapt, au hotărât, la un moment dat, că vor fi o familie. 

Poveste terapeutica: Secretul din scoica

poveste_terapie_gamma.jpgPoveste terapeutică: Secretul din scoică

”A fost odată un băiat, care a trecut printr-o întâmplare îngrozitoare atunci când era mic. I s-a întâmplat ceva despre care nu a mai aflat nimeni niciodată, pentru că n-a mai povestit nimănui. Pe măsură ce creștea, încerca să uite sau cel puțin să se gândească tot mai rar la acea pățanie. Uneori, amintirea evenimentului care îl îngrozise îi revenea fără să vrea în vise – care erau foarte urâte, niște adevărate coșmaruri. Copilul nu înțelegea că visele erau tocmai în legătură cu acel eveniment. Pățania aceea îngrozitoare îl făcea să se simtă foarte neplăcut și să aibă o părere proastă despre el, deși nu a fost ceva ce a vrut el însuși, ci ceva ce i s-a întâmplat pur și simplu, fără ca el să vrea. Cu timpul, copilul aproape că uitase prin ce lucru îngrozitor trecuse, ceea ce nu putea să uite era cât de supărat a fost pe el însuși atunci și ce părere proastă a avut despre el.

Cum imi pregatesc copilul pentru prima intalnire cu psihologul

psihologie_copii_iasi_2.jpgCum îmi pregătesc copilul pentru prima întâlnire cu psihologul
by psih. Raluca Ferchiu

Să te adresezi unui psiholog nu e întotdeauna o decizie ușoară, mai ales dacă luăm în calcul semnificația acestei decizii în istoria familiei: că doar cei cu probleme serioase/ grave merg la psiholog, că nu-ți poți rezolva singur problemele sau că nu e ok să-ți împărtășești necazurile cuiva străin.

Cu toate acestea, asumarea primei vizite la psiholog este primul pas pe care îl poți face pentru schimbarea pe care ți-o dorești, pentru tine sau pentru întreaga ta familie. Iar acest lucru poate însemna inclusiv vizita copilului tău la psiholog. Dacă nu știi cum să-i explici sau cum să-l pregătești pentru această întâlnire, iată câteva sugestii:

Poveste terapeutică: Plantuta cea perseverenta

poveste_terapeutica_gamma.jpgPoveste terapeutică: Plăntuța cea perseverentă

”S-a întâmplat odată ca sămânța unei flori, purtată de vânt, să aterizeze pe o cărare cu pământ puțin și plină de pietre. O pală de vânt a rostogolit-o până a căzut printre bulgării de pământ, iar când a venit ploaia, a încolțit și a început să crească. Floricica a reușit să se înalte destul de bine pe cărare. Din păcate însă, de câte ori încerca să se întindă mai mult, cineva călca peste ea. De câte ori se întâmpla acest lucru, fie era strivită o frunză, fie că se rupea chiar vârful florii. Micuța plantă încerca iar și iar să scoată la iveală câte o frunzuliță sau un bobocel de floare. Numai că, de câte ori acest lucru pornea bine, se găsea cineva care să o rupă în vreun fel, fie turtind-o cu pantoful, fie cu roata bicicletei. Până la urmă, biata plăntuță s-a văzut silită să renunțe la dorința de a se mai înălța. S-a hotărât să încerce doar să supraviețuiască, rămânând mereu la fel. Însă și acest lucru era greu, pentru că primea prea puțin soare și prea puțină hrană, dacă stătea așa lipită de pământ.

Cele 5 insusiri ale copiilor autonomi

gamma_incredere_in_sine.jpgCele 5 însușiri ale copiilor autonomi
by psih. Raluca Ferchiu

De foarte mute ori, părinții care vin în cabinetul de psihoterapie spun că și-ar dori ca copilul lor să fie independent, să nu se lase atât de mult influențat de grupul din care face parte și să aibă siguranța că poate decide pentru el în cunoștință de cauză. Dar pentru a fi independent atunci când este mai mare, copilul are nevoie să-și cultive această trăsătură încă din mica copilărie. Odată ce copiii se obișnuiesc cu folosirea dialogului interior, își creează două caracteristici: un puternic simț al sinelui și o puternică dorință de a face parte dintr-un grup. Din aceste două caracteristici, se dezvoltă 5 însușiri care-i definesc drept ființe autonome. 

 

Poveste terapeutica: Usa care dorea sa fie zid

poza_poveste_terapeutica.jpgPoveste terapeutică: Ușa care dorea să fie zid

”Vă puteți imagina că, într-o clădire nouă și frumoasă, arhitectul se gândește să folosească o mulțime de uși. Unele separă holurile de coridoare, altele separă coridoarele de camere, altele separă camerele între ele. Pe scurt, fiecare ușă are o anumită destinație. Cele mai multe sunt făcute din lemn, altele sunt din fier, din plastic sau chiar din sticlă. Toate arată foarte bine când sunt noi. Lumea se uită atent la ele și le deschide sau le închide cu grijă.

Uneori se ciocănește la ușă și se așteaptă un răspuns. Apoi se intră. Sunt uși oficiale, respectabile. Ușile din fier au încuietori complicate și nu poți trece de ele decât dacă ai chei speciale. Prin cele din sticlă se vede și poți ști ce este înăuntru, chiar dacă sunt închise cu cheia. Ușile din lemn pot fi împodobite cu modele artistice sculptate.

Exercitiul saptamanii: Cum vrei sa se schimbe viata ta?

foto_4.jpgExercițiul săptămânii: Cum vrei să se schimbe viața ta?
by psih. Raluca Ferchiu

În această perioadă, în care începem un nou an, fiecare dintre noi se gândește ce anume vrea să întreprindă, ce vrea să schimbe sau ce obiective are de îndeplinit. De obicei, începem prin a face o listă luuungă de lucruri pe care ni le dorim si punem lista într-o agendă, pe care o deschidem doar din când în când. Dar cum putem face în mod real schimbările pe care ni le propunem? Vă propun câțiva pași și câteva întrebări care să aducă obiectivele mai aproape de a deveni realitate.

1. Gândește-te cum vrei să se schimbe viața ta începând de astăzi.

  • Dacă mâine dimineață te-ai trezi cu toate obiectivele îndeplinite, cum arată viața ta? Ce faci? Cum gândești? Cum te simți?
  • Ce schimbări concrete ai observat în această imagine a noii tale vieți?

2. Analizează impactul pe care îl au aceste schimbări în viața ta.

  • Cum se modifică rutinele tale?
  • Cum îți influențează aceste schimbări relațiile cu cei din jur?
  • Cum se schimbă modul în care te raportezi la propria persoană și la tot ceea ce te înconjoară? 

3. Implementează schimbarea în pași mici și ai încredere în reușită; nu e nevoie să-ți schimbi întreaga viață peste noapte la 360 de grade. Dacă schimbarea pe care ți-o dorești ți se pare dificil de atins, stabilește-ți obiective mai mici, care să-ți ofere motivația de care ai nevoie pentru a continua.

Și nu uita că orice schimbare are nevoie de timp pentru a se transforma în modul tău natural de a fi. Așa că fii răbdător și blând cu tine anul acesta și privește schimbarea ca pe o evoluție naturală pe care vrei s-o faci.