Proiectul GAMMA

CHANGE the STORY! Schimbarea vine de la TINEri! - un nou proiect Gamma Institute

bullismo-che-cos-e-e-quali-conseguenze-comporta.jpgCHANGE the STORY! Schimbarea vine de la TINEri!
by GAMMA Projects & Research

Asociația Institutul de Cercetare și Studiul Conștiinței Cuantice – Gamma Institute, departamentul Gamma Projects&Research implementează în perioada aprilie 2018 – aprilie 2019 proiectul ”CHANGE the STORY! Schimbarea vine de la TINEri!” (CIVIC_2017_118) – proiect finanțat de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), prin linia de finanțare Fondul pentru Inovare Civică. În cadrul acestui proiect, se va organiza o campanie de informare și prevenție în 6 unități de învățământ din municipiul Iași, în vederea diminuării fenomenului de bullying în mediul școlar.

 

 

Vrei cu adevarat sa te vindeci?

poza_livia.jpgProbabil cunoașteți persoane care merg la tot felul de terapeuți, încearcă tot felul de medicamente sau remedii naturiste și totuși nu se vindecă. Își duc mai departe boala și se plâng față de oricine de neputința și suferința pe care o îndură. De multe ori nici nu urmează sfaturile medicului. Se duc la medic numai pentru a scăpa de simptomele cele mai acute ale bolii de care suferă, astfel încât să o poată tolera mai ușor.
Și atunci te întrebi: „Oare nu există leac pentru suferința lor sau, de fapt, nu vor să se vindece?”

Asculta vantul schimbarilor

miha.jpgAsculta vantul schimbarilor
by terapeut în formare Mihaela Macovei

”Încotro să apuc acum?” Iată o întrebare care te frământă uneori şi care este pe cât de tulburătoare, pe atât de revelatoare. Care o fi rostul ei? Hai să vedem când apare ea în mintea ta. Poate apărea, de cele mai multe ori, atunci când nu mai vezi luminiţa de la capătul tunelului. Şi chiar dacă poate părea că această stare de speranţă  ar trebui să fie o constantă în viaţa ta,  nu se întâmplă mereu aşa pentru că nu eşti de piatră ci OM. Şi, pentru că  uneori  uiţi asta sau oboseşti,  te sperii. Tocmai de aceea nu ai motive să te condamnni pentru că trăieşti acest moment.

Independent sau nu prea… TU cum vrei sa fii?

ralu.jpgIndependent sau nu prea… TU cum vrei sa fii?
by psihoterapeut în supervizare Raluca Ferchiu

Independența este un termen foarte la modă în zilele noastre; cu toții vrem să fim independenți, să facem ceea ce ne dorim, iar a recunoaște că ești prins încă în dependența de ceilalți, mai ales că depinzi de familia de origine, este complet nerecomandat, mai ales dacă ești cât de cât pe picioarele tale și încerci să răzbați, atât în viața personală, cât și în cea profesională.

Dar oare a fi independent înseamnă doar a te muta de la părinți și a-ți purta singur de grijă? Cu siguranță că nu... A trăi singur și atât este o falsă independență. Nimeni nu poate pretinde că nu a trecut printr-o perioadă de tranziție, cu o oarecare anxietate atunci când a părăsit confortul și familiaritatea căminului și s-a îndreptat spre un viitor pe care nici măcar în ceață nu-l vedea. Pentru că, deși pare mai mult o chestiune de logistică, independența este mai mult de atât. Independența se simte în interiorul nostru.

Corpul iti vorbește

livia_baetica_3.jpgCorpul iti vorbește
by psiholog autonom Livia Băeţică

Sănătatea este o stare de echilibru, de bine bio-psiho-social şi spiritual, iar boala este tocmai afectarea acestui echilibru. Boala este un semnal că nu am mers pe drumul cel bun, am făcut ceva ce m-a dezechilibrat.

Boala este un PROFESOR, este modul în care corpul ne transmite că ceva este greșit: o idee din conștiința noastră, atitudinea față de viață, emoții negative pe care le întreținem, acțiuni ale noastre care nu servesc binelui nostru suprem. Corpul ne atenționează atunci când ceva nu funcționează armonios în întreaga noastră ființă. Organismul ne bate pe umăr și ne spune: Hei, fii atent!

Romantismul n-a murit, romantismul e in noi!

therapist.jpgRomantismul n-a murit, romantismul e in noi! 

by psiholog sub supervizare Mădălina Belcescu

Zilele acestea sunt influenţată de lozinci: „Cine nu sare, nu vrea schimbare!”, asta e prima care îmi vine în minte. Nu fac din aceasta un motto de viaţă, căci mai apropiată de realitate mi se pare varianta cu „Schimbarea e inevitabilă.”, iar asta, în capul meu cel puţin, e un fel de „Schimbarea e în noi.” pentru că noi o generăm, chiar dacă ne dăm seama sau nu.

Cam la fel e şi cu romantismul, noi îl producem şi îl valorificăm. Recunosc, am o slăbiciune pentru gesturile romantice. Mă emoţionează şi mă bucură tot felul de nimicuri pe care le observ la cupluri pe stradă, în autobuz, în cafenele: o strângere de mână, un sărut pe obraz, o vorbă potrivită. Să nu credeţi că doar tinerii îşi permit astfel de „tandreţuri” în public. Aţi văzut vreodată un cuplu de pensionari venind de la piaţă? Sunt amândoi împovăraţi de ani, de boli şi de bagaje cu cumpărături, dar el nu uită să ducă plasa mai grea şi să-i ofere ei locul în autobuz. Şi dacă îi mai şi auzi cum discută în şoaptă despre diverse în timp ce îşi folosesc numele de alint, cum el e Gelu şi ea e Nuţi şi cum au mulţi ani de când nu mai răspund la numele din buletin.... Da, am o slăbiciune pentru cuplurile care nu uită să îşi arate zilnic afecţiunea prin gesturi mici, dar semnificative. 

Fii prezent in viata ta!

400.jpgFii prezent în viața ta!

by psihoterapeut în supervizare Raluca Ferchiu

Pentru majoritatea tinerilor, viața independentă, împreună cu plecarea de acasă, este o decizie ce implică un întreg proces, fără a putea spune de unde începe și când se încheie. E o tranziție și, de aceea, avem senzația că din copiii care își doreau să se transforme mai repede în adulți, ajungem direct la maturitate, când ”trebuie” să înfruntăm tot felul de responsabilități pe care nu ni le dorim. Ceea ce trecem cu vederea este perioada dintre aceste două etape, și anume tinerețea, când avem oportunitatea de a ne descoperi și de a ne modela pe noi înșine în funcție de cine și cum ne dorim să fim.

In spatele lui “Sunt de partea mea”

img_2670.jpgIn spatele lui “Sunt de partea mea”

by psiholog Bogdan Silică

“Până mâine am de scris un articol, vreau să termin de citit încă un capitol dintr-o carte și să mai trag o ocheadă pe foile de la cursul din weekend. Abia am ajuns acasă după o zi plină. E 21:40 și vreau să mă trezesc la 5:30. Gata, la treabă! Deschid laptop-ul, îmi propun să verific mail-ul și numai bine îmi apare o reclamă de la ”Vocea Romaniei”. Woooooww…. Și s-a prelins mintea mea, ca uleiul pe tigaie, spre senzațional. Vreau show! Vreau muzică! Vreau multe multe multe culori pe care să le privesc hipnotizat…vreau… Gânduri.

Tu sau ceilalti?

foto_1.jpgDe cele mai multe ori oamenii vin la psihoterapeut ca să vorbească despre ei şi despre problemele lor. Alteori oamenii vin la psihoterapie ca să povestească despre ceilalţi. Despre cei rămaşi acasă sau despre cei plecaţi mai departe, despre actuali sau foşti parteneri de cuplu, despre părinţi, despre copii, despre şefi, colegi, prieteni, în mod evident despre alţi oameni importanţi din viaţa lor, toţi aceştia fiind de cele mai multe ori absenţi de la discuţia despre ei. (Dacă ar şti unii absenţi cât de importanţi sunt sau au fost în vieţile noastre ale tuturor...)

Ce fac dupa trezire?

Continuând tema de ieri, a procesului de trezire si asumare a trezirii spirituale, am ajuns la un punct extrem de important pe această cale. Momentul în care am început să vorbesc despre schimbarea mea ca fiind ceva ce EU am înfăptuit: adică nu a fost ceva ce s-a întâmplat, ci eu ”am întâmplat-o„  începând de la gânduri și mergând până la fapte. În acest act al ”vorbirii despre”, era mai mult ideea de a răspunde celor care mă întrebau decât de a convinge sau impune ceva.

 

Despre trezirea Sinelui. Simplu

wake-up-happy.jpgDespre trezirea Sinelui. Simplu.

Discutam cu cineva zilele trecute despre momentul trezirii. Acea trezire spirituală despre care se vobeste peste tot acum. Încercam să identificăm un moment sau un context, ”un ceva” asociat cu trezirea și nu găseam nimic concret. Pentru că nu era nimic acolo. Trezirea spirituală nu e ca trezirea de dimineață, când cobori din pat și te dezmeticești în ce zi a săptâmanii, sau în ce an ești. Trezirea e un proces lent în care te lovești de tot felul de obstacole, cel mai mare dintre ele fiind faptul că nu ai nici un manual sau reper clar despre cum se face sau pe unde ești în acest demers.

Gemenii siamezi

siamezi.jpgDemult, undeva, trăia o pereche de gemeni siamezi. Deși gemenii siamezi sunt aproape totdeauna absolut la fel, aceștia doi nu erau deloc. Unul dintre ei era foarte mare, iar celălalt era foarte mic. Cu toate acestea, ei trăiau agățați unul de altul, astfel încât orice făceau, puteau face numai împreună.Însă, pentru că unul dintre gemeni era mai mare decât celălalt, totdeauna făceau numai ce dorea el și nu ce dorea cel mic. De exemplu, când cel mare voia să se uite la televizor, dar cel mic nu voia, se uitau totuși la televizor; când cel  mare dorea să stea liniștit sau să doarmă, ei amândoi stăteau liniștiți și dormeau.

Cum se hraneste un rechin

descarcare.jpgUndeva departe, trăia un băiat care s-a angajat ca îngrijitor la un delfinarium, adică un fel de grădină zoologică pentru pești, unde se aflau mai multe bazine și acvarii cu apă de mare. Acolo au fost aduși și trăiau toate felurile de pești din ocean, chiar și cei mai mari și mai răi. Băiatul care îi îngrijea voia să-și facă treaba cât mai bine, așa că s-a străduit să citească multe informații din cărți și de pe internet despre fiecare pește oceanic. Din această cauză, băiatul era tot timpul foarte atent, pentru că trebuia să își amintească o mulțime de lucruri. Dar viața peștilor îl interesa foarte mult, așa că ținea minte tot ce citise.

Pagini