Gamma Clinic Psychology

E timpul sa avem timp!

poza_articol_lavinia_1.jpgE timpul să avem timp!
by psih. Lavinia Gîtlan

Dintre toate replicile zilelor noastre, cea mai întâlnită şi cea mai des folosită este: NU AM TIMP. Timpul acesta, care va să zică, ne încurcă toate treburile lumeşti, poate din cauză că nici timpul nu are timp de noi, se grăbeşte să ajungă în altă dimensiune? Este o întrebare uşor paradoxală, însă parcă mă face curioasă să explorez puterile timpului. Sau mai bine zis, puterile mele în perceperea timpului. Vă invit să facem un exerciţiu: imaginaţi-vă că pământul este o capsulă transparentă în care oamenii îşi trăiesc viaţa, nu au altundeva unde să meargă, și chiar dacă ar fi, nu cunosc alte locuri care ar putea fi prietenoase. De-a lungul miilor de ani, ei şi-au creat un sistem pentru a-şi îndeplini cele mai importante sarcini şi au păstrat acest sistem din generaţie în generaţie. Orice schimbare care apărea era respinsă, pentru că nu era timp de noutăţi. Oamenii erau ocupaţi să supravieţuiască. Fiind înconjuraţi de învelişul transparent al pământului, se simţeau protejaţi şi sub nicio formă nu se îndepărtau de regulile de organizare. Pentru ei, viaţa înseamnă acest sistem organizat care le dă impresia de siguranţă. Oare cum ar fi dacă cineva ar aduce o schimbare în această capsulă? Cum ar arăta viaţa oamenilor care nu ar mai fi atât de preocupaţi de supravieţuire?

Cum alegem/decidem potrivit pentru noi

poza_articol_florina.jpgCum alegem/decidem potrivit pentru noi
by psih. Florina Pascariu

Știm cât de complicat poate fi uneori să luăm anumite decizii. Te frămânți, te gândești, trec zile, săptămâni și tu tot nu ai luat nicio decizie. Te gândești cum să faci, ca decizia pe care ai luat-o în legătură cu problema/situația, să fie cea mai bună/corectă. Însă de multe ori, chiar după ce ne-am frământat, ne-am gândit, am ales, ni se întâmplă ca decizia cea ”corectă” să nu fie cea de care aveam nevoie în momentul respectiv. Ne încăpățânăm să fim cei mai buni, vrem totul deodată, când de fapt lucrurile trebuiesc luate treptat. E valabil cam în orice situație, fie la serviciu, fie în avansarea în carieră, sau chiar decizia în ceea ce privește o anumită problemă.

Pentru a ne fi mai ușor atunci când vrem să luăm o decizie importantă, am scris mai jos câteva recomandări pentru voi.

Timpul si schimbarea

time-travel-calatoria_in_timp3.gifTimpul și schimbarea

N-a existat niciodată vreo definiție corespunzătoare, vreo metaforă clară sau măcar vreo imagine fizică potrivită a ceea ce este timpul. Cel mai adecvat lucru pe care îl putem spune în ceea ce privește observarea timpului este observarea a ceea ce budiștii numesc ”a fi timpul”. Cea mai apropiată descriere pe care o pot face acestei experiențe este folosind cuvântul ”aici”.

Pana cand ne vom reintalni...

foto_articol_luiza.jpgPână când ne vom reîntâlni...
by psih. Luiza Brînză

Când un copil părăsește această lume înainte de a se naște sau recent după naștere, părinții trăiesc o stare emoțională dificilă și greu de descris în cuvinte: să își ia rămas bun de la un suflet atât de puțin cunoscut. Să accepte că o viață s-a încheiat înaine de a începe sau care abia începuse. Plecarea unui copil din lumea pământeană determină trăiri intense de durere sufletească ce depășesc simptomele obișnuite ale durerii — șocul emoțional te poate arunca într-o perioadă de negare a evenimentului, a morții copilului. Frustrarea, furia, stările depresive sunt de așteptat. Ai putea să te suprinzi, să nu te mai recunoști, cu toate că ești o persoană implicată și îi iubești pe ceilalți, este o perioadă în care nu îți mai pasă de nimic din ceea ce se întâmplă în afară și nici de altcineva. Da, este o perioadă în care simți că doar supraviețuiești.

Un exercitiu de antrenament al memoriei

poza_articol_dm_3.jpgUn exercițiu de antrenament al memoriei
by psih. Diana Muntean

Memoria este failibilă și modificabilă. Ea nu seamănă cu o peliculă de film în care imaginile înregistrate pot fi reluate de nenumărate ori și în care regăsim detalii sau cadre înregistrate cu precizie, pe care le putem analiza ulterior sau folosi ca amorse pentru re-amintire exactă. Memoria umană este fragilă, amintirile se modifică în timp, emoțiile dau coloratură și măresc sau scad capacitatea de stocare și reactualizare, impresiile se pot intensifica în funcție de zonele asupra cărora insistăm atunci când prelucrăm materialul mnezic. 

Exercitiul saptamanii: Ofera-ti dreptul de a gresi

perfectionist.jpgExercițiul săptămânii: Oferă-ți dreptul de a greși
by psih. Raluca Ferchiu

De multe ori, probabil că ți s-a întâmplat să te blamezi pentru cea mai mică greșeală sau să te supraturezi pentru a rezolva o problemă până în cele mai mici amănunte. Dar de câte ori te-ai întrebat de ce faci asta, ale cui sunt standardele înalte și cine/cum te evaluează pentru ceea ce faci, spui sau pentru modul în care acționezi? Pentru că nu întotdeauna ai motivația internă de a face lucrurile perfect; programul pefecțiunii te fură într-atât, încât nu mai stai să te observi, să analizezi dacă ceea ce faci, faci pentru că așa îți dorești cu adevărat sau e rezultatul unei cerințe din afara ta. Ceea ce mintea îți spune este doar că orice ai face, nu ai voie să greșești, pentru că....(și urmează consecința pe care ai interiorizat-o ca fiind adevărată indiferent de situație). 

Intalneste-ti destinul

poza_art_lav.jpgÎntâlneşte-ţi destinul
by psih. Lavinia Gîtlan

Mă apropii cu paşi mici, dar repezi, de frumoasa vârstă de 30 de ani. Şi mă face să mă gândesc din ce în ce mai intens la rolul meu pe frumoasa planetă albastră. Rol, scop, misiune, destin, sensul vieții… nici nu ştiu în ce categorie să includ gândurile mele. Mintea mea le vrea puse într-o ordine bine stabilită, ca să ştie ce cutie mai deschide atunci când are nevoie de un răspuns. E ca şi cum ai avea o cutie pe care scrie „în caz că uiţi cine eşti”. O cutie însă nu îţi poate oferi prea multe opţiuni, indiferent de dimensiunile ei, aşa e?

 

Ne plictisim pentru ca am uitat sa ne jucam: Ce ne transmit copiii prin joc

children_playing.jpgNe plictisim pentru că am uitat să ne jucăm: Ce ne transmit copiii prin joc
by psih. Florina Pascariu

V-ați  întrebat vreodată de ce oamenii mari se plictisesc și copiii niciodată? Să vă dau un exemplu: dacă un adult are de învățat ceva nou, fie că este pentru serviciu, fie că este o limbă străină pentru școală sau pur și simplu ceva pentru el, învățarea devine serioasă. ”Acum sunt serios, trebuie să mă apuc de învățat și o să îmi ia ceva timp.” Drept urmare, învățarea limbii străine devine o problemă ce se transformă în chin. Pe când la copii e mult mai simplu. De multe ori ni se întâmplă să învățăm de la ei. 

Lumea vazuta din umbra - anxietatea sociala

poza_3.jpgLumea văzută din umbră - anxietatea socială
by Diana Muntean, psiholog clinician autonom

Afectând 7-14% din populația țărilor civilizate, anxietatea socială este a treia mare cauză a patologiilor psihice, după depresie și alcoolism. Această frică de a interacționa cu ceilalți oameni este debilitantă, restrictivă și se poate croniciza.  Lumea și oamenii sunt văzuți din umbră, printr-un soi de "bulă" ne-protectivă, aparent inofensivă, dar care ne privează de bucuriile și experiențele pe care le poate aduce socializarea.

 

Clubul părinților GAMMA – Pe tine cu ce te provoacă rolul de părinte?

poster_clubul_parintilor_0.jpgClubul părinților GAMMA – Pe tine cu ce te provoacă rolul de părinte?
by psih. Raluca Ferchiu

Cu siguranță, să fii părinte nu este întotdeauna așa cum ți-ai imaginat – poate uneori e mai ușor decât credeai, iar alteori e mult mai provocator; sunt multe situații în care ritmul de dezvoltare al copilului tău nu se pliază pe ritmul tău de viață sau nu se sincronizează cu planurile voastre inițiale ca familie, poate că uneori te simți copleșit de rapiditatea cu care copilul tău face anumite achiziții și de nevoia de a-ți adapta stilul parental la aceste schimbări. Poate că îți faci griji că numai tu ai aceste probleme, dar toți părinții trec prin aproape aceleași provocări, aceleași întrebări, aceleași griji. Și poate că împărtășind trăirile tale cu alți părinți, îți poți exprima emoțiile, poți afla informații despre cum să abordezi anumite situații problematice și poți lua contact cu idei noi pe care alți părinți le-au aplicat și care au funcționat.

Pregatit pentru adolescenta? Atelier de cunoastere a adolescentului din tine

poster_clubul_adolescentilor.jpgPregătit pentru adolescență? Atelier de cunoaștere a adolescentului din tine
by psih. Raluca Ferchiu

Încredere, imagine de sine, prieteni, anturaj, vise, transformări - sunt doar câteva dintre aspectele adolescenței și a schimbărilor acesteia. Dar adolescența nu este doar o perioadă a schimbării, ci una în care avem șansa de a experimenta diferite abordări ale modului propriu de a fi, de a ne descoperi emoțiile și a învăța să ni le exprimăm în fața celorlalți. 

Despre emotii si exprimarea lor

emotion-icon-3d-hd-moving-wallpaper-3-1.jpgDespre emoții și exprimarea lor
By psih. Raluca Ferchiu

De multe ori se întâmplă să (re)acționăm fără să conștientizăm în profunzime ce ne-a determinat reacția sau comportamentul, care a fost gândul din spate sau ce emoție am simțit. Și concluzionăm că am luat decizii sau am acționat sub imperiul emoțiilor. Dar cât de bine ne cunoaștem de fapt emoțiile? Cât de mult suntem obișnuiți să reflectăm la ceea ce simțim pe parcursul unei situații dificile?

 

Completati-va rezervele emotionale – poveste terapeutica

woman-01.jpgCompletați-vă rezervele emoționale – poveste terapeutică
by G.W. Burns - ”101 Healing Stories for adults”

„Există o teorie de psihologie pe care n-o veți găsi în niciun manual. Eu o numesc Teoria Rezervorului de Apă de Ploaie. Originile sale, ca și multe alte lucruri, merg până în copilăria mea.
Când eram în școala primară, părinții mei cumpăraseră o casă pe plajă într-un orășel la marginea mării, unde ne petreceam vacanțele de vară. Când ajungeam, la începutul vacanței, primul lucru pe care-l făcea tata era să verifice rezervorul de apă de ploaie care păstra provizia noastră de apă. 

Puterea vulnerabilitatii

puterea_vulnerabilitatii.jpgPuterea vulnerabilității
by psih. Adrian Stogrea

Empatizez profund cu toți cei cărora titlul de mai sus le provoacă o reacție contradictorie. Mult timp m-am simțit blocat în fața paradoxului mental generat de alăturarea celor două concepte care par să se excludă. De asemenea, am alunecat pe panta victimizării în încercarea de a-mi demonstra vulnerabilitatea (că așa cereau cărțile și cursurile) fără a renunța la protecțiile construite abil de-a lungul zecilor de ani. 

Pagini