”Cuantica” și psihoterapia
Cu toții credem în valoarea înțelegerii ulterioare. Cu toții am trăit în amintire întâmplări, văzându-le așa cum am fi dorit să se fi putut întâmpla. Ei bine, imaginați-vă nu numai că puteți să priviți înapoi în timp, ci chiar să mergeți înapoi și să faceți ajustări.
Vedeți-vă dând ghionturi unei întâmplări care a avut consecințe dure pentru voi sau pentru altcineva. Acest ghiont nu trebuie să consume prea multă energie. Ar putea să fie o simplă privire la fața voastră, așa cum o vede altcineva – sau poate o ușoară schimbare în vocea voastră, atunci când vorbiți cu acel altcineva. Fizica cuantică ne permite genul acesta de libertate mentală, dar nu e chiar așa de simplu cum l-am făcut să sune. Cu alte cuvinte, este posibil, într-un anumit sens al fizicii cuantice, să modificăm trecutul schimbând modul în care acesta există în amintire. Nu mergem neapărat înapoi în timp, cu adevărat; mai mult, e ca și cum am adăuga detalii la întâmplări, detalii care nu au fost suficient precizate la momentul la care au avut loc. De exemplu, am putea determina prin ce mijloace se deplasează un atom dintr-un loc în altul modificând modul în care este el perceput la sfârșitul deplasării sale. O alegere a acelei percepții ar ”crea” istoria trecută într-un fel destul de diferit de o a doua alegere pe care am fi putut să o facem. În acest mod subtil, creăm un trecut, din istorii contra-factice posibile.
Dacă acest lucru este adevărat, atunci ce este timpul, de fapt?
Scurt fragment din cartea ”Dr. Quantum și cărticica marilor idei”
De la psiholog Diana Ciubotaru
Adaugă comentariu nou