Doliul in ochii celor mici

shutterstock_142826356_0.jpgDoliul in ochii celor mici
by psiholog Lavinia Gîtlan

Copiii conştientizează dispariţia unei persoane apropiate şi simt durerea la fel ca şi adulţii. Ei trec prin aceleaşi stagii ale durerii, deşi probabil că le vor depăşi mai repede decât adulţii. Există părinţi care încearcă să-şi protejeze copiii de moarte, de ideea de doliu. Dar e mai bine să fii onest cu copilul în legătură cu propria ta durere şi să-l încurajezi să vorbească şi el despre durerea lui şi despre dorurile care sigur îl vor cuprinde. Copiii în a căror familie are loc un deces, au nevoie de ajutorul adulţilor pentru a depăşi momentul. Dacă intenţionaţi să ajutaţi un copil să treacă cu bine peste perioada de doliu şi peste pierderea suferită, trebuie să înţelegeţi cum simt ei durerea şi pierderea din viaţa lor. 

Este posibil să întampinați o greutate în a vă deschide sufletul în fața copilului pe care doriți să îl protejați. Pentru trecerea cu bine prin procesul de doliu este important  să ascultaţi şi să vorbiţi cu copilul pe înţelesul lui, în funcţie de vârsta pe care o are. Copiii şi adolescenţii au nevoie să vorbească despre ce s-a întâmplat, să-şi exprime emoţiile legate de această situaţie. Încurajaţi-i să deseneze, să scrie, să vorbească despre cel dispărut. Încurajaţi-i să iasă din casă şi să facă sport, sportul ajută creierul să elibereze endorfine, care aşa cum ştiţi, alină durerea.

Înţelegeţi-le comportamentul

Copiii au propriul lor fel de a trece peste moartea unui părinte. Durerea lor va fi reflectată în mod cert în felul în care se comportă. Poate unii vor fi arţăgoşi şi pretenţioşi. Alţii pot avea probleme cu dormitul, mai ales dacă li s-a spus că moartea e ca un somn lung. Unii vor plânge. Alţii îşi ascund tristeţea pentru a-şi proteja părinţii. E posibil să fie furioşi sau să creadă că din pricina lor părintele a murit. Unii se vor plânge că-s bolnavi sau că îi doare stomacul. Unii se tem să rămână singuri sau vor spune foarte des că vor să se ducă după cel mort. Indiferent de comportamentul adoptat, fiţi alături de ei, asigurându-i de suportul şi afecţiunea dumneavoastră.

Pierderea este dureroasă, indiferent la ce vârstă o trăim. Doliul este de fapt procesul de vindecare. O etapă când te întorci către sufletul tău și al copilului tău, când descoperi că ai forța necesară de a te susține pe tine și pe cel mic. În această perioadă, care la suprafață pare doar dureroasă, poți găsi adevărate resurse. Te poți regăsi, reinventa alături de puiul de om care are nevoie de iubire. Cu iubire și răbdare, doliul va deveni doar o perioadă care a trecut și a contribuit la o unire mult mai profundă a ceea ce înseamnă relația părinte-copil.

Cu drag, psiholog Lavinia Gîtlan.

Gamma Kids by Gammainstitute

 

Tags

psiholog
doliu
copil trist
durere
incurajare
pierdere
iubire
rabdare
singuratate
regret
amintiri

Adaugă comentariu nou